Cum am vizitat conacul Golești cu telefonul în mână

de Posted on 3 minute de citit
4 minute de citit

Tronul regal, pianul la care a cântat Franz Liszt….și povestea primului creator de afiș stradal din România. Toate la Conacul Golești. Cu telefonul în mână, scanând fiecare QR code de la ușa încăperilor am aflat istorii adevărate și legende cu iz de film. Poftiți …în capsula timpului. Într-o zi de toamnă blândă, departe de forfota din oraș am pășit înapoi în istorie. Așa cum îmi place mie. Cu ajutorul tehnologiei.

M-am bucurat tare mult să constat că pașii vizitatorului sunt ghidați de coduri QR

Scanezi codul folosind camera telefonului și ți se deschide o pagina cu explicații. Admiri în voie, te minunezi și te bucuri de descoperire parcă ai fi primul care le vede.

Unde este conacul de poveste?

Poveștile sunt de multe ori mai aproape de noi decât am crede. Nu departe de Piteşti, la vreo 10 km distanţă este ascuns parcă de pașii și ochii grăbiți unul din cele mai frumoase conace din țară. Ca să dăm Cezarului ce este al Cezarului trebuie să spun că este singura construcţie laică medievală fortificată din Ţara Românească. Și câte a mai văzut acest conac.

De ar avea zidurile grai să istorisească…

De la Tudor Vladimirescu, la Carol I

În foișorul zidurilor care înconjoară conacul, folosit pentru supravegherea împrejurimilor și-a trăit ultimele zile de viață Tudor Vladimirescu înainte de a fi prins şi ucis de eterişti. Conacul Goleștilor este locul unde a poposit în 1866, viitorul rege al României, Carol I. Aici a petrecut acesta primele zile pe pământ românesc și tot aici a semnat primul document în calitate de suveran al Principatelor Unite. Într-una din camere veți vedea biroul regelui Carol I, un birou masiv cu picioare din lei sculptați în stejar.

Și după ce vă veți minuna că sunteți acolo unde s-a scris ad literam istoria vă veți întoarce și veți căsca ochii mari la vederea …tronului regal.

Ascuns de comuniști aici – aruncat defapt spre uitare, tronul regal a fost redescoperit de istorici pe la începutul anilor 80. Și mai e un exponat care leagă istoria Goleștilor de regalitate. Într-un ”garaj” de sticlă este parcată caleaşca care l-a dus pe regele Carol I de la Piteşti la conac. Ce îmi va rămâne în suflet este scara interioară din lemn. Nu poți să urci pe ea și nici să vezi etajul ci doar să te minunezi la spirala de lemn din inima casei.

 Pianul lui Liszt și primele reclame din București

Fiecare QR code e ca o cheie la camerele care respiră istorie.

Într-una din ele veți găsi și un pian la care a cântat în 1847, Franz Liszt.  Legendele spun că acest cunoscut compozitor ar fi fost tatăl lui Carol Davila. Medicul francez – întemeietorul şcolii naţionale de medicină  s-a căsătorit cu Anica Racoviţă, nepoata Goleştilor. De numele Goleștilor se leagă și prima școală modernă românească.  Înființată de Dinicu Golescu în anii 1800,  școala oferea gratuit cărți și primea laolaltă, la cursuri copiii bogaților și pe cei ai săracilor, atât baieți cât și fete. Treabă istorică pentru acele vremuri.

Ultima cameră pe care am vizitat-o mi-a rezervat o surpriză. Printre personalităţile înrudite cu familia Golescu  este şi părintele afişului modern românesc, Petru Grant. În 1926 acesta înființa primul studio de reclamă și afișe din România.

Pe lângă acest conac cu povești și de poveste puteți să vizitați și un muzeu al satului în aer liber cu numeroase căsuțe țărănești din toate zonele țării. Și dacă mergeți, așa cum am fost eu în timpul săptămânii vă veți bucura să colindați în voie pe ulițele care  duc și până la niște cai și ponei simpatici. Nu i-am fotografiat ca să vă las pe voi să-i descoperiți. Biletul de intrare costă 7 lei. Informații utile găsiți pe site-ul muzeului pe care îl puteți acesa de aici

 

 

 

Distribuie

Ce părere ai?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 Comments
  • Maria Vrabete
    octombrie 19, 2018

    Deși am vizitat Casa Goleștilor, am citit cu emoție “povestirea”, pentru că este palpitantă, dinamică și aduce un aer de patriotism curat, fiind o invitație la a vizita reperele descrise și a cunoaște oamenii-simboluri ai dezvoltării nației. În interesanta prezentare, lucrurile au căpătat viața și importanța lor istorică iar marile personailtăți au devenit personajele, unor întâmplări, pe care le iubești, te bucuri sau le deplângi soarta, din suflet. Iata de ce sunt impresionată de talentul autentic al frumoasei jurnaliste și mă bucur pentru că realizez că este perfect potrivită cu locul, de unde transmite știri, acolo, printre tinerii, de excepție, iubiți de milioane de români, de unde, poate, îi vom putea asculta reportajele, în curând. Un condei neastâmpărat, vrednic și spiritual și o voce clară, cristalină, care încântă, chiar dacă știrile sunt dure, reci și rele Pentru mine este o bucurie și o plăcere această apariție strălucitoare, în două locuri, pe care le admir:în fila fb a unui mare și admirat artist plastic și la cel mai iubit post de radio .FELICITĂRI.

  • Maria Vrabete
    octombrie 19, 2018

    Deși am vizitat Casa Goleștilor, am citit cu emoție “povestirea”, pentru că este palpitantă, dinamică și aduce un aer de patriotism curat, fiind o invitație la a vizita reperele descrise și a cunoaște oamenii-simboluri ale dezvoltării nației. În interesanta prezentare, lucrurile au căpătat viața și importanța lor istorică iar marile personailtăți au devenit personajele, unor întâmplări, pe care le iubești, te bucuri sau le deplângi soarta, din suflet. Iata de ce sunt impresionată de talentul autentic al frumoasei jurnaliste și mă bucur pentru că realizez că este perfect potrivită cu locul, de unde transmite știri, acolo, printre tinerii, de excepție, iubiți de milioane de români, de unde, poate, îi vom putea asculta reportajele, în curând. Un condei neastâmpărat, vrednic și spiritual și o voce clară, cristalină, care încântă, chiar dacă știrile sunt dure, reci și rele Pentru mine este o bucurie și o plăcere această apariție strălucitoare, în două locuri, pe care le admir:în fila fb a unui mare și admirat artist plastic și la cel mai iubit post de radio .FELICITĂRI.

    • Julia Nagy
      octombrie 24, 2018

      Va multumesc pentru frumoasele randuri. Ma bucur ca a fost o lectura placuta. Va mai astept cu drag
      pe blog